Sharing is caring!

Mersul pe carbuni incinsi? Checked! 25 aprilie a fost o zi interesanta care a culminat cu acest curs de Leadership, care a fost ceva cu totul diferit de ce am vazut eu pana acum. Un curs sustinut de Bruno Medicina, un individ “destul de modest”, cum a si precizat singur, de altfel, si la care am avut ceva dificultati in a intelege exact ce se vorbea, fiind intr-o romana cu accent de italian. Dar, all in all, am inteles si bine am facut 🙂

A inceput cu o parte teoretica ce nu m-a atras in mod deosebit, dupa care, in grup de 4 am inceput sa dansam. Ei bine da, am dansat cu totii, fiecare adoptand pe rand pozitia de “leader” si cu ceilalti urmandu-mi miscarile intru totul. Ok, ne-am mai relaxat  si am inceput sa trecem la partile mai interesant. Unde ai fost tu, fizic/ mental/ financiar/ ca relationare/ la nivel de familie/ cariera/ la nivel de relatie de cuplu, acum 10 ani? Da o nota intre 1 si 10. Si unde esti acum? Da o nota. Desigur, cum te vezi in 10 ani? Da o nota.  Si uite asa, te cuprind niste revelatii..Observi ca ai evoluat, ai involuat sau culmea..esti fix unde erai acum 10 ani..Interesat, nu? Bine…alegem un scop pentru care sa trecem proba carbunilor incinsi. Un scop grandios. Extraordinar. Alegem 2 cuvinte care sa reprezinte atuuri in atingerea acestui scop. Simplu. Acum enumera lucrurile/ temerile/ obstacolele care te opresc. (Interesant sa observi ce usor e sa gasesti lucrurile care te impiedica sa ajungi unde vrei..). Schimba-ti putin perspectiva cand vorbesti despre scopul tau: fata in fata, “de sus”  (stand in picioare in fata partenerului tau de exercitiu, sigur pe tine si pe ce spui) si “de jos” (cand partenerul tau de exercitiu sta in picioare pe un scaun si, mai mult, te ignora complet cand tu te lupti sa iti sustii motivul). Alte revelatii: observi ca poti sa te lupti pentru scopul tau si cate argumente gasesti pentru a-l justifica, atunci cand vrei si e nevoie. Si, pana la urma, nici nu conteaza daca te asculta, tu stii ce vrei. Bine, acum ai scopul grandios bine stabilit, pentru care merita sa  pasesti pe carbuni..Incepem pregatirea. Facem niste exercitii de vizualizare…vedem si simtim energie…muzica motivationala..si in final: “pot sa fac”, “vreau sa fac”, “o fac”!! Alegem o ancora si ne exersam respiratia. In cazul meu, a functionat extrem de bine: “unde este focul? Dati carbunii ca acum ii trec!!”. Chiar nu am avut nici o indoiala ca nu as putea face asta.  Asa ca, mergem afara, si , intr-un glas comun ce striga” ice” (gheata), dupa un “pot sa fac! vreau sa fac! o fac”, pasesti apasat, fara sa alergi., cei cativa metri de eprovocare. Eu, personal, am avut impresia , pentru cateva secunde, ca..n-a fost cum trebuia..N-am simtit nimic. S-or fi racit carbunii? Dupa care, incep sa ma intepe talpile. Am mici probleme in a conduce masina. Si, verificand acasa, constat mici urme pe talpa care imi indica , totusi, ca ceva a fost..Si iau in calcul varianta ca , intr-adevar, tot exercitiul asta motivational a functionat. Mi s-a parut extrem de interesant si profund momentul. Ma bucur enorm ca am facut-o. Chiar  ai tot ce trebuie pentru a reusi. Asa cum spune dl. Medicina, “pericolul e real, frica e o alegere!”.

Sharing is caring!

Add your comment or reply. Your email address will not be published. Required fields are marked *