De cele mai multe ori, este nevoie de un soc puternic pentru a-ti (re)evalua prioritatile. Sau sistemul de valori. Uneori, este nevoie de o zguduire puternica pentru ca toate piesele sa se aseze asa cum trebuie. Si ca tu sa ajungi sa iti dai seama de ce este important in viata asta.
Eu am redescoperit oamenii. Relatia cu ei, dar si cu mine. Oameni care imi stau alaturi de multa vreme si pe care am avut norocul sa nu ii pierd pe drum, indiferent de cat de putina atentie am acordat relatiei noastre. Oameni care au trecut sporadic prin drumul meu si pe care ii regasesc acum, binevoitori si rabdatori sa stea, pret de o clipa, langa mine. Oameni care mi-au fost alaturi, bucati de drum, si acum se intorc cu fata catre mine. Am gasit acum o deschidere atat de mare catre cei din jurul meu si stiu ca nu as fi ajuns aici fara etapa ultimilor ani. Sunt recunoscatoare pentru ca simt mai mult si mai intens decat o faceam inainte. Ca sunt linistita si impacata cu mine. Si cu majoritatea celor din jurul meu. Sunt bucuroasa ca am invatat sa zambesc din nou. Ca ceilalti imi intorc zambetele. Ca simt ca ma regasesc. Ca imi regasesc entuziasmul si placerea de a ma juca, de a trai, de a simti frumos. Ca am sansa unor oameni care ma inteleg. Ca parca din ce in ce mai multi oameni inteleg ce le spun, despre ce vorbesc. Ii gasesc in locurile si circumstantele cele mai surprinzatoare: clienti de business, cunostinte, job, la sala, la masaj…Oamenii incep sa “se trezeasca”, asa cum frumos mi-a spus o prietena acum ceva vreme. Abia acum incep sa ii vad cum trebuie. Sau acum incep eu sa “ma trezesc”. Ma bucur mult pentru locul in care sunt acum. Si e doar inceputul.