Si cat de adevarat este..

O sa fac acum o mica poveste despre mine si ultimii 10 ani ai mei. Creasem ceva frumos si o echipa minunata cu firma pe care poate cativa si-o mai aduc aminte, Delazero. Cand s-a inchis, am resimtit-o ca un esec total, nu doar profesional, ci si personal. Am pierdut enorm, si profesional, si personal. (Am aflat mai tarziu ca esecul nu este ceva de care sa iti fie rusine, ci din care sa inveti, ca esecuri avem toti). Dar mi-a luat mult timp sa inteleg ca nu trebuie sa imi fie rusine cu acel esec, timp in care am ales sa ma retrag mult din viata sociala si profesionala. Cand am lansat Tonusapp, am crezut enorm in proiectul asta si l-am simtit enorm parte din mine. Dar nu am crezut in mine, fiindca eu inca ma simteam omul care esuase, si atat. Si asta a insemnat mult. Cuvintele spuneau ceva, dar eu simteam si ma simteam altfel.

A venit momentul schimbarii, si am primit schimbarea fara sa clipesc, am ramas insarcinata si am schimbat tara, si credeti-ma, dupa 40 de ani, nu e usor. Am vazut-o ca pe sansa unui nou inceput, in care pot sa o iau de la zero (ha ha), sa ma resetez.

Morala povestii: schimbarea incepe cu tine. Nu e nimic mai adevarat. Eu am crezut sincer ca, schimband contextul, am sansa unui nou inceput.Dar, pana nu reusesti sa te schimbi in interior, totul ramane la fel. Pana nu reusesti sa te transformi in interior, esti doar aceeasi persoana intr-un context nou, care gandeste la fel, actioneaza la fel, simte la fel. Nimic nu se schimba in esenta. Iar acesta este un proces pe care l-am inceput de ceva vreme si inca lucrez si lucreaza in mine.

Cum spune Joe Dispenza, e vorba de schimbarea focusului. Pentru ca, si intr-un context nou, in care, din afara, ai tot ce ti-ai putea dori, daca tu esti aceeasi persoana, care nu e ok cu sine, care nu e multumita de sine, care si-a pierdut increderea, nu te ajuta la nimic. Chiar daca din afara se vede totul roz si poate chiar este, tu nu poti sa te bucuri realmente ce ai. Daca nu te “ai” pe tine, nu esti in controlul starilor si emotiilor si gandurilor tale, nu reusesti sa vezi si sa te bucuri de totul acela. Si este ceva ce nimeni nu poate intelege, in afara de tine.

Este un proces prin care trec de ceva vreme, care s-a suprapus peste schimbarea de a fi mama si de a ma muta intr-o tara noua. Asa ca am ales trei moduri prin care sa integrez realmente schimbarea si pe care le-am incercat si imi propun sa lucrez la ele pana le pun pe pilot automat. Le enumar mai jos:

  • Constientizeaza-ti gandurile si starile, fii atent cand incepi sa iti spui lucruri care sa te blocheze sau chiar doboare; constientizarea a ce gandesti si cum te fac sa te simti acele ganduri e primul si poate cel mai important. Daca nu vezi si intelegi ce ti se intampla, nu ai ce si cum sa te schimbi.
  • Controleaza-ti limbajul, cuvintele pe care le folosesti si reformuleaza pe pozitiv; cuvintele au mare greutate, si nu inseamna sa fabulezi, ci efectiv sa muti focusul pe pozitiv;
  • Umple-ti capul cu planuri si lucruri care te implinesc pentru ca acele ganduri sa nu mai aiba loc efectiv in mintea ta; cand stai cu acele ganduri, risti sa te ineci cu ele, asa ca fa orice si muta-ti mintea pe obiective, planuri si creeaza persoana care vrei sa devii, fie ca pui o muzica sau un clip motivational, te inscrii la un curs, scrii in jurnal despre ce vrei sa realizezi sau incepi sa practici un hobby.

Nota bene: a fost greu sa recunosc si sa accept efectiv esecul in viata mea, dar acum mi-l asum si il pun la capitolul lectii din care sa inveti.

Nota bene 2: eu am inceput un curs pe care mi-l doresc de multa vreme, invat bachata. 🙂 Dar despre asta, intr-o alta poveste, una pe pozitiv. 🙂

Add your comment or reply. Your email address will not be published. Required fields are marked *