Experienta mea cu bratara de fitness Fitbit Charge 2
Am testat bratara de fitness Fitbit Charge 2. Este un articol destul de lung pentru ca am avut multe de spus. 🙂
Aveam deja un ceas cu care ma antrenam si, trebuie sa recunosc, isi facea treaba destul de bine. Eu nu ma uit indeosebi la pulsul inimii sau la durata antrenamentului, dar ma intereseaza numarul de calorii consumate. De ce? Am mai spus-o, pentru ca imi place sa mananc. Si, orice s-ar spune sau oricat de aproape sau departe este un dispozitiv in masurarea unor asemenea indicatori, din punctul meu de vedere, orice te ajuta si te motiveaza « does the job ».
Revenind insa la dispozitive, am avut ocazia sa testez bratara inteligenta Fitbit Charge 2. Da, este adevarat, in momentul in care mi-am achizitionat ceasul de fitness, Fitbit a fost intre optiuni; la final, am ales un alt brand, dupa ce m-am documentat putin (eu nefiind foarte tech oriented, anyhow). Am vrut un ceas care sa imi ofere independenta completa si cam atat. Ca urmare, ma bucur acum ca pot face o comparatie intre produse, pentru a putea oferi recomandari concrete, iar astfel voi sa va dati seama care vi se potriveste mai bine.
Sa incepem cu inceputul: ce face, de fapt, un dispozitiv de tracking (bratara, ceas de fitness, etc) ? In linii mari, pe langa data si ora, iti ofera si alti indicatori importanti atunci cand ai activitate fizica: numar de pasi, cantitate si calitate somn, calorii arse in timpul antrenamentului sau in activitatea de zi cu zi, pulsul inimii in diverse momente, etc. In plus, daca incluzi si partea de alimentatie, iti este mult mai usor sa tii totul sub control la nivel de calorii ingerate versus calorii consumate, de exemplu. Fiecare dispozitiv vine cu plusuri si minusuri si te sfatuiesc sa te documentezi inainte de a-ti achizitiona un astfel de echipament, plecand, in fapt, de la nevoia ta si ce urmaresti sa obtii.
Ce m-a cucerit, in primul rand, la Fitbit Charge 2, a fost designul! Da, conteaza, mai ales pentru o femeie, cand ai la mana o bratara finuta, intr-o culoare atractiva, mai ales cand ai un stil vestimentar mai elegant. Nu realizasem acest lucru pentru ca foloseam doua ceasuri, unul de fitness la antrenamente si unul normal in viata de zi cu zi. Acum folosesc Fitbit de cam trei saptamani cam peste tot si nu am nicio problema, indiferent de tinuta pe care o am. In plus, imi tin o evidenta optima a numarului de pasi realizati (chiar daca nu il tin pe mana atunci cand dorm sau nu pun bratara pe mana de la prima ora de dimineata). So, bila alba pentru design. Bratara se poate schimba extrem de usor, astfel incat poti avea chiar mai multe, in functie de culorile in care esti imbracata. Sau poti alege o singura culoare neutra, cum este a mea, pe care o iubesc si cu care chiar m-au nimerit, intrucat e culoarea preferata.
Ok, trecand de design, ce mi-a placut foarte mult a fost faptul ca iti indica, in functie de puls si de datele tale personale (completate la crearea profilului), zona in care te afli in timpul antrenamentului. Astfel, te poti gasi in diverse stadii: « normal state », « fat loss », « cardio », etc. Si asta fara sa apesi pe nimic. Si va spun cu mana pe inima, sa vezi « fat loss »in timp ce te antrenezi, este un factor extrem de motivant! Si celalalt ceas imi indica pulsul, cu doar o atingere de ecran, insa trebuia sa cunosc eu dinainte ce puls indica fatloss, de exemplu. Asa ca tot ce observam era cand o lua pulsul razna, pentru ca nu prea stau sa ma gandesc la aceste aspecte in timpul antrenamentului. Plus ca, la Fitbit, vezi asta doar cu o rotire de brat, ceea ce este absolut minunat si trebuie sa recunosc ca am inceput sa ma uit destul de des acum la el. Astfel, imi fac o idee destul de clara daca antrenamentele merg mai mult in cardio, cand sunt in « fat loss state », etc. Ca si motivatie, face minuni (nu conteaza ca tu cunosti oricum informatiile sau iti faci calcule dinainte sau stii ce tip de antrenament ai si ce lucrezi efectiv).
Ce imi mai place este ca il pot pune pe pauza. La celalalt nu puteam decat la final de antrenament, cel putin nu am cautat sa descopar (exista, in fapt, o setare care sa puna in standby ceasul atunci cand nu ma miscam, dar trebuie sa recunosc ca nu am folosit-o ; am preferat sa micsorez la minim pauzele 🙂 ). Aici poti face usor pauza, cand e necesar, si relua antrenamentul fara probleme.
Un mare plus este durata bateriei ! Va jur, trec usor de 5 zile (spre o saptamana, cu 5 antrenamente/ saptamana). Nu il opresc cand il scot de la mana, si este chiar o placere faptul ca nu trebuie sa il incarci des. Durata celuilalt ceas era mai mica, plusul acolo fiind ca se incarca foarte rapid. Dar sa nu trebuiasca sa depinzi asa de mult de o sursa de curent este absolut minunat !
Nu in ultimul rand, imi plac foarte mult si mesajele motivationale: »You gain this hour”, “Left foot, right foot, up for 250 steps?” si multe altele. Nu numai ca ma motiveaza, dar denota o atentie pentru cel care poarta bratara si genereaza un fel de sentiment de “Team up” intre tine, dispozitivul tau de tracking si cumva o intreaga comunitate care face acelasi lucru.
Ce mi-a mai placut este ca, trecand la zona de nutritie, imi da o medie a caloriile arse zilnic si am vazut acolo o medie de 1300 calorii, in conditiile in care eu cam atat consum din alimentatie. Ceea ce ar insemna, daca mi-as dori sa dau jos cateva kg, ca as putea sa merg pe un usor deficit caloric. A fost interesant, ca si vedere de ansamblu. Desigur, odata introduse datele alimentare in Fitbit, primesti informatii utile, alaturi de grafice, despre procentajul nutrientilor, cate grame fibre, cat sare, ceea ce te ajuta, in timp real, sa iti construiesti masa, la fel cu aplicatiile cu care erai obisnuita. E vorba strict de obisnuinta. Si desigur, e mult mai bine sa ai toate informatiile la un loc (atat cele legate de nutritie, cat si de antrenament).
Ce mi-ar placea este sa pot integra integra una din aplicatiile standard de nutritie cu Fitbit, asta pentru ca sunt deja obisnuita cu ele. Daca treci de partea de obisnuinta, practic faci aceiasi pasi pe care ii faci intr-o aplicatie de nutritie, deci procesul este similar si este strict vorba de obisnuinta, de familiaritate. Incerc sa ma obisnuiesc sa introduc direct in aplicatia Fitbit si partea de alimentatie (trebuie sa recunosc ca e greu sa treci de stereotipii 🙂 ), asa ca sunt inca in proces de adaptare. Ceea ce ma face sa ma gandesc : astazi, ca sclav al obisnuintei ce sunt, am incarcat iarasi separat alimentele, deci..inapoi in Fitbit !
Later update : am aflat ca pot integra Fitbit cu MyfitnessPal, si chiar mi-am conectat recent conturile, dar despre partea aceasta voi povesti ulterior, dupa o perioada de acomodare si testare. V-am spus ca nu sunt deloc tech si chiar va recomand sa va uitati de la inceput in meniul aplicatiei, este chiar foarte usor de descifrat 🙂
Later update 2 : Nu am mai avut rabdare, asa incat va povestesc putin: este atat simplu dupa ce iti conectezi conturile Fitbit si MyFitnessPal! Aplicatia iti arata exact, in baza informatiilor introduse in MyFitnessPal, procentul de macronutrienti (proteine, carbohidrati si grasimi), numarul de calorii la fiecare masa si la final de zi, dar si caloriile consumate overall in timpul zilei respective. I love it, jur !
Am testat Fitbit Charge2 pe unul dintre antrenamentele Tonusapp, mai exact cel de luni, nivel dificil. Concluzii : puls in limite normale, intre fatloss si cardio, cu momente de peak, calorii consumate aprox. 300 (pe ritmul implicit din aplicatie, fara incalzire si stretching). Desigur, datele pot varia de la persoana la persoana, dar va puteti face o idee despre consumul caloric estimat dintr-un antrenament TonusApp. Il voi testa si pe ziua de joi, unde stiu sigur ca intru destul de des in « peak » (cand pulsul o ia razna 🙂 ) pentru ca antrenamentul de joi este mult mai alert si datele vor varia. Va tin la curent.
Cam atat dupa primele trei saptamani de testare. Mi-a placut! Inca nu am gasit minusuri, dar poate identific ulterior cateva aspecte pe care mi-ar placea sa le poata realiza. Insa, really, merita, mai ales pentru cei pasionati, si chiar este un raport cost – beneficii foarte, foarte ok!
Spor(T) !