
Am fost la Conventia Internationala de Fitness si am ramas cu impresia unui eveniment “grandios”, si spun asta sub efectul complexitatii, sute de oameni (aprox 1000 participanti), peste 110 de clase si workshopuri, o energie si un du-te vino continuu, bucurie si adrenalina la cote inalte.
Ca invitat special, avut optiunea sa particip la orice clasa si workshop si am ales sa merg in cat mai multe ca sa pot lua cu mine cat mai mult entuziasm si diversitate.
Sunt insa trei lucruri majore cu care am ramas si pe care vreau sa le impartasesc cu voi.
Train smart.
Train smart. Adica smart, cu cap. Nu exagerat, nu aiurea, nu prea des, nu prea mult (nu vorbim de profesionisti aici). Treat your body with respect si gandeste-te pe termen lung la cum vrei tu sa fie viata ta si cum vrei TU sa fii in viata ta. Este ok sa iti impingi corpul in sala de fitness, sa ai rezultate, dar gandeste-te ca, uneori, daca impingi prea mult, afectezi modul in care viata ta se va derula ulterior. Gandeste-te la tine acum, cum vrei sa arati, cum vrei sa fii, dar gandeste-te si la cum vrei sa fii peste zece ani, peste douazeci de ani, peste treizeci de ani. Gandeste-te ca, daca pui atat de mare presiune pe corpul tau acum, s-ar putea sa te afecteze ulterior. Este important sa dam corpului ce are nevoie, sa il ascultam, sa stim cand sa fortam, dar sa stim si cand sa ii lasam timp sa se refaca. Sa dormim cat trebuie, cand trebuie, sa mancam ce trebuie, sa facem stretching cat trebuie. Sa fim atente la articulatii, la coloana, la postura, etc, efectiv la lucruri la care poate acum nu suntem atat de atente. Ajungem sa tragem, tragem, forta, rezistenta, cardio, hipertrofie, antrenamente epuizante, zi de zi, impingem cat mai mult in sala de fitness, o ora, sute de calorii, cat ne tine antrenorul sau propriul ego, dar nu ne gandim mai departe.
Cat din antrenamentul fiecareia este incalzire? Cat din antrenament este stretching? Cum faci revenire? Toate acestea sunt extrem de importante pentru starea noastra pe termen lung.
Ma gandesc ca goana asta dupa timp (sau din lipsa de timp) a ajuns sa ne afecteze si cand e vorba de sport. Ne gandim ca, intr-o ora, trebuie sa tragem super tare si apoi, pentru ca nu mai avem timp pentru revenire,
nu mai avem timp de stretching, nu mai avem timp sa lasam corpul sa isi revina, il afectam pe termen lung. Multumesc, MATTHEW GRIFFITHS, pentru reminder.
Control your mind.
Un alt lucru cu care am ramas a fost sa vad cat de multe putem face cu corpul nostru (da, usor paradoxal cu paragraful de mai sus) si nu neaparat impingandu-l la maxim, cat mai mult, cat mai repede. Am vazut la clasele lui BEKO KAYGEE niste chestii extraordinare. Nu iti imaginezi ca poti sa faci asa ceva cu corpul tau, cel putin eu nu mi-am imaginat.
Si eu fac yoga periodic, fie dimineata, fie dupa antrenament, si da, la nivel de amator, deocamdata. Pe langa fitness. Dar am plecat de acolo asa cu un “drive”de a practica mai multa yoga, tocmai pentru ca am vazut niste lucruri incredibile, unde mintea clar joaca un rol esential.
Nu vorbim de multiplele beneficii ale acestui tip de miscare si nu estimez ca as ajunge vreodata la asa un nivel (desi nu ai de unde sti, niciodata, unde poti ajunge, daca nu incerci). Insa, odata cu yoga, iti antrenezi si spiritul, si mintea, nu doar corpul, si asta ma motiveaza extrem. Noi trebuie sa ne invatam intai mintea sa accepte ceea ce ii cerem, si corpul o va urma.
Yoga, pilates, etc sunt sporturi care pot completa perfect antrenamentele noastre de fitness.
Enjoy!
Mi-a mai placut extrem mult workshopul de Afro- aerobics sustinut de PAPA FAYE. Am plecat de acolo cu.. bucuria! Bucuria de a face miscare, pasiunea, entuziasmul. Dansul este ceva ce pe mine ma face fericita si acea clasa este chiar ceva diferit! Nu e vorba de a renunta sau a inlocui antrenamentele de fitness, ci de a alterna tipul de miscare sau a identifica ceea ce iti place. Nu cred ca ai cum sa faci acest gen de aerobic si sa ramai inchis in tine; dai tot ce poti, scoti afara tot stresul si faci loc placerii si bucuriei de a dansa. Si nu va imaginati ca nu se ard calorii…pentru ca nu e cazul, arzi multe inca! Nu si daca dai tot ce poti! (e valabil pentru orice tip de miscare). Am si postat, la momentul respectiv, “I need to learn this” si, ca sa vezi, o sa am si ocazia. Pentru ca, in vara, se anunta un workshop fix pe tema si abia astept sa incerc. Pentru ca, de fapt, asta si trebuie sa fie poate cel mai important motiv pentru care sa facem miscare: bucuria, starea de bine. Este atat de important sa ne placa asa incat sa ramanem consecventi si sa facem din a fi active un stil de viata, nu un obiectiv pe termen determinat.
Asadar…
Sportul trebuie sa iti faca bine, si tu singura iti poti da seama cand este prea putin sau cand este prea mult. Sportul trebuie sa iti sustina starea de sanatate, nu sa o pericliteze. Mintea iti poate controla corpul si il poate duce, in egala masura, catre reusita sau esec, catre sanatate sau epuizare. Cai si metode de a controla mintea exista, de a lucra cu sinele: toti avem capacitatea de a ne schimba, de a ne transforma. Iar bucuria miscarii, o oricarui tip de sport, ar trebui sa ne insoteasca mereu, sa devina a doua noastra natura. Si, la modul general, este ideal sa simtim in fiecare dimineata bucuria unei noi zile, in fiecare moment, bucuria unei vieti implinite si in fiecare pasiune, fericirea de a face ce ne place.